Pe ei si pe Mama lor

Acesti nemernici nu se mai satura. Vor sa acapareze din nou dupa 20 de ani Bucurestiul sa il faca iar guberniie ruseasca. noi nu trebuie sa ne lasam . Pe ei  si pe mama lor sa nu-i lasam .

Huo Komunistii !

Huuuuuuuo!

Tot Honorius are onoarea!

PDL candidat, Honorius Prigoana, va fi primul pe buletinul de vot pentru a alegerilor parlamentare vor avea loc pe 17 ianuarie, în Colegiul 1 la Camera Deputaţilor din Bucureşti.

Al doilea punct de pe buletinul de mers candidat liberal, Radu Stroe, în funcţie de tragere la sorţi efectuate luni de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie din Bucureşti.

Înainte de a tragere la sorţi, Biroul Electoral a fost umplut cu reprezentanţi ai partidelor care candidaţii propuşi în a alegerilor parlamentare - Gheorghe Groza (PDL) şi Michael Bălăşescu (PNL).

DRAGOBETELE Acest Valentine romanesc

Fiul lui doch Babel, Dragobetele a fost sărbătorită pe 24 februarie. Sărbătoarea Dragobete este considerată echivalentul românesc al celebrarea de Valentine's Day sau de Valentine's Day, sărbătoare a iubirii. 24 februarie, probabil, a insemnat pentru omul arhaic în zilele de primăvara devreme atunci când natura se trezeşte, ursul iese din cuib, păsările caute cuibul lor şi omul care a trebuit să împartă bucuria de a naturii.

Magic entitate similară cu Eros sau Cupidon, Valentine blajinitatea Dragobetele diferi de la tradiţia catolică, este un frumos, plin de viaţă şi o erupţie cutanată. Preluat de la vechilor daci, unde Dragobetele era un amant şi un naş al poliţiei, românii dragostea Dragobete transfigurat protector al celor care îndeplinesc zile Dragobete, dragostea de a lua toate an, la fel ca păsările situaţiei "" în această zi.
Continuarea aici>

Raionul Teceu << Maramuresul romanilor de la nord de Tisa>>

Raionul Teaciv are o populaţie de cca. 171,9 mii de locuitori, dintre care 12,4% o reprezintă comunitatea română.
Majoritatea absolută din cei 32.152 de români maramureşeni din Transcarpatia locuiesc într-un masiv compact între Tisa şi Carpaţii ucraineni la frontieră cu România, fiind înconjuraţi de satele ucrainene (de ruteni sau huţani) şi maghiare, dar sunt înglobaţi în două raioane teritorial-administrative vecine diferite Teaciv (Teceu) şi Rahiv (Rahău). Românii din Transcarpatia au devenit a treia etnie din regiune (în comparaţie cu 1989 i-au depăşit numeric pe ruşi – numărul cărora a scăzut de la 49 de mii în 1989 la 30.993 persoane în 2001), fiind depăşiţi doar de ucraineni– 1.010.127 persoane, şi unguri – 151.516.
Cu toate că numeric populaţia localităţilor majoritare româneşti ar atinge cifra de peste 40 de mii de locuitori, nu a fost organizat un raion naţional-teritorial majoritar românesc. Românii, constituind 12,4% (în 1989 – 11,7%) din populaţia raionului Teaciv (cel mai mare raion rural din Ucraina – 171,9 mii de locuitori) şi 11,6% (în 1989 – 11,2%) din populaţia raionului Rahiv (unul dintre cele mai mari raioane din Ucraina din punct de vedere teritorial şi cu o populaţie de peste 90,9 de mii de locuitori), locuiesc în cel mai compact areal românesc din Ucraina şi constituie majoritatea absolută în 13 localităţi – 9 din raionul Teaciv (Teceu): orăşelul Solotvino (Slatina), localităţile Dibrova (Apşa-de-Jos cu cotul Valea-Malului), Glubochii Potoc (Strâmtura), Topcino (Teteş), Podişor, Bescău, Cărbuneşti, Bouţul Mare şi Bouţul Mic) şi 4 din raionul Rahiv (Rahău): Belaia Ţercovi (Biserica Albă), Srednee Vodeanoe (Apşa-de-Mijloc), Plăiuţ şi Dobric. Mai locuiesc români (într-un număr neînsemnat) în oraşele Ujgorod, Mucacevo, Teaciv, Rahiv etc.

În apropierea oraşului Mucacevo se află cel mai mare centru metalurgic, al doilea în Europa, Galiş-Lovacica, aici se turnau monede, au fost găsite aproximativ o mie de unelte, ateliere (giuvaiergerie, fierărie,) foarfece pentru tunderea oilor, coase, săbii, monede de argint ş.a. Apoi a avut loc aşezerea triburilor geto-dacice (tracilor). Dacii i-au zdrobit pe celţi, care s-au retras până în Germania. Dacii îşi construiau lăcaşurile pe malurile înalte ale râurilor. Existau întăriri în caz de război şi pentru apărarea căilor de comerţ (sarea transcarpatiană avea un preţ înalt).
Mai târziu s-a format statul patriarhal-feudal al geto-dacilor, propăşirea căruia a avut loc în anii 40 î. e. n., când la putere era Burebista, iar mai târziu – Decebal. Însă legiunile imperatorului roman Marcus Ulpius Traianus (a. 98 – 117) i-au înfrânt pe daci şi au distrus aşezarea Mala Copanea. În anul 107 s-a format provincia Romei, – Dacia de Sus, „Dacia Superior” (graniţa de nord pe r. Samoş). Transcarpatia a intrat în zona nemijlocită de contact cu Imperiul Roman. Arheologii au găsit monede – dinarii romani şi rămăşiţe ale minereului de Sare la Solotvina, comori la Nancovo (1000 monede de argint romane), la Brestovo (25 monede de aur), Rusche Pole, Gaidoşi. În vremea aceea funcţiona centrul metalurgic Zatiseanschii (Deacovo, Vovceansche), iar lângă râul Miţ a apărut cel mai mare cartier de olărit din Centrul Europei.
Stema Maramureşului din nordul Tisei (raioanele Mijgiria, Hust, Teaciv, Rahiv) este următoarea: pe scutul de forma germană sunt arătaţi mineri de culoare neagră (culoarea prudenţei) cu târnăcop în mâini la intrarea în mina albă (culoarea speranţei), mai jos apare imaginea râurilor montane sub forma unor panglici. În partea de sus a stemei imaginea caprei de munte (simbolul munţilor) iar de ambele părţi doi brazi (simbolul pădurilor).

Introducere in istoria Maramuresului

Judeţul Maramureş este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Ţării Maramureşului a intrat în componenţa României În perioada interbelică Judeţul Maramureş (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munţii Gutâi, a actualului judeţ, iar reşedinţa a fost oraşul Sighet. Judeţul avea în 1930 o populaţie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ş.a. Celelate părţi care compun acum Judeţul Maramureş, inclusiv oraşul Baia Mare, a făcut parte din judeţul Satu-Mare (interbelic).

După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale judeţului au fost modificate pentru a cuprinde şi regiunile menţionate mai sus: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului şi o parte din Ţara Codrului, rezultând actualul judeţ Maramureş la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureşului, al comitatului Maramureş şi al judeţului Maramureş (interbelic).

"Micile alegri"

Honorius Prigoană crede că va câştiga mandatul de deputat din Colegiul 1. Tânărul spune că este gata să îşi finanţeze singur campania şi că nu se teme să participe la dezbateri alături de contracandidaţi mai vechi din politică.

Radu Stroe a fost primul care şi-a anunţat intrarea în cursă. În prezent, Stroe este secretarul general al partidului şi a fost deputat, între 2000 - 2004, şi senator, între 2004 - 2008. Stroe s-a înscris în PNL în ianuarie 1990, după ce înainte de 1989 a fost membru al Partidului Comunist şi activist UTC. A absolvit cursurile Institutului de Marină şi pe cele ale Facultăţii de Drept şi a lucrat ca inginer în marină între 1972 şi 1989. A deţinut funcţiile de director general adjunct şi director general în Ministerul Transporturilor în Guvernul Văcăroiu, apoi a fost secretar general adjunct al Guvernului Ciorbea şi Secretar General al Guvernelor Ciorbea, Isărescu şi Tăriceanu. În legislatura 2004 - 2004 a fost preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii.